Asumarea responsabilitatii

"Am gresit si recunosc! Din pacate timpul inapoi nu-l mai pot da. Tot ce pot sa fac este sa merg inainte!"
Acesta ar fi un paragraf pe care ar trebui sa-l rostim fiecare dintre noi atunci cand gresim.  Din pacate putini isi asuma responsabilitatea in ziua de astazi si tot la fel de putini sunt cei care accepta ca este omeneasca greseala. De multe ori se intamplat ca atunci cand cineva face o greseala, voluntara sau involuntara, sa il acuzam, sa-l judecam. Cu totii facem lucrurile acestea..cu totii gresim, cu totii judecam, cu totii acuzam....insa putini recunoastem.
In ultimul timp, se petrec in jurul nostru fel de fel de lucruri "minore" pe care nu le bagam in seama, dar care sunt vitale pentru schimbarea noastra. Tot mai multi copii sufera din cauza parintilor, tot mai multi copii sunt abandonati in orfelinate, tot mai multe familii se destrama si lista poate continua. La o prima vedere nimic anormal, adica suntem obisnuiti sa auzim astfel de lucruri. Principala vina, din punctul meu de vedere, o are mediatizarea care se face la noi. De exemplu, Moni a divortat de Iri, Pepe s-a despartit de Zavoranca nu mai stiu care s-a recasatorit cu nu mai stiu cine. Toate aceste cancanuri nu fac decat sa incurajeze ce spuneam mai sus. Tot mai multi gandesc asa, "daca si aia care au de toate se despart, eu de ce nu m-as desparti?" Este un trend in ziua de azi sa te casatoresti si sa divortezi dupa o saptamana, o luna, un an. De ce se intampla lucrurile acestea? Simplu: el are masina, firma - ea e frumoasa; el nu are situatie - ea este full de bani (asta e ultima moda); s-a intamplat sa ajunga impreuna si s-au obisnuit asa. Toate acestea se intampla in societatea noastra dintr-un motiv simplu...nu mai cunoastem si nu mai intelegem cuvantul "familie". Casatoria este considerata un fleac...o hartie care ne leaga, dar  pe care o putem "rupe" usor.
In schimb nu am vazut pe nimeni sa incerce sa-i ajute oamenii astia. Sa incerce sa-i convinga ca doar impreuna pot trece peste toate problemele. "Ok, v-ati certat, bun, hai sa vedem cine a gresit?" Asta nu se intampla niciodata...toata lumea are impresia ca celalalt  a gresit, ca el este corect si bun. Daca s-ar putea parcurge o astfel de discutie, calma, fara tipete si urlete, fara reprosuri...parerea mea este ca  altfel ar fi deznodamantul.
Nu am vazut pe nimeni care sa dea exemple de familii incercate de probleme care traiesc impreuna "pana cand moartea ii va desparti". Nu am vazut un reportaj despre astfel de familii sau despre cei care-si cresc cum pot copii, dar nu-i abandoneaza si nu-i trimit la cersit. Stau si ma intreb, oare cu ani in urma nu existau probleme? Oare acei oameni nu au avut momente in care nu se intelegeau? Sunt convins ca orice familie a trecut prin asa ceva...insa familiile dinainte se iubeau. Cei care inca mai gandesc in modul acesta "invechit", cum spun unii, cu tarie cred ca nu s-au nascut in secolul potrivit.
Asadar, ganditi-va de 10 ori inainte de a face un lucru si ganditi-va la ce va urma apoi. Daca insa ati gresit, nu-i nimic, capul sus, nu sunteti nici primul si nici ultimul. Daca vedeti pe cineva ca a gresit, nu judecati nici voi si nu aratati cu degetul, pentru ca vi se poate intampla!
Numai bine,
Edi

"Luminita"

"Este "bezna" totala. Nu vad nimic in jur...nu ma vad nici pe mine...nu se aude decat respiratia mea. Am obosit sa tot caut o raza de lumina. Nimic nu imi merge bine. Totul este negru in viata mea."
In ultima perioada am auzit foarte multa lume spunand intr-o mai mica sau mai mare masura acest text. Daca stau bine sa ma gandesc si eu am spus la un moment dat acest lucru...cred ca toata lumea a trecut printr-o astfel de perioada.
De cele mai multe ori sta in puterea noastra sa gasim forta de a trece de "bezna existentiala". Trebuie sa ne analizam bine. Avem nevoie de o schimbare, ok...toata lumea are, dar este mai bine daca schimbam in directia asta sau este mai rau? De obicei ne pripim cand trebuie sa luam o astfel de decizie (este in firea noastra) si avem tendinta ca primul beculet care ni se aprinde sa-l luam ca fiind cel mai bun. Lucrul acesta il facem in incercarea de a scapa mai repede din "intuneric".
Dar exista si momente in care in loc sa iesim din bezna mai mult de afundam... si atunci este nevoie de altceva. Sau mai bine zis de altcineva care sa ne arate drumul, sa ni-l lumineze.
Multi suntem tentati sa cautam si in stanga si in dreapta. Si daca nu gasim nimic incepem sa deznadajduim. Insa nu stiu cum se intampla, ca atunci cand dezamagirea este mai mare si cand suntem tot mai convinsi ca asa va fi tot timpul...in clipa aceea apare ceva, o licarire, o scanteie.
Trebuie sa fim precauti si in aceste momente, pentru ca uneori din dorinta de a avea si mai multa lumina putem sa stingem scanteia sau si mai rau, sa se stinga singura pana sa ajungem la ea. Daca se intampla asta supararea este si mai mare si ne scufundam si mai rau in intuneric. Trebuie sa ne gandim mereu de doua ori inainte de a face o mutare.
Eu sper din suflet ca acum, cu ocazia Sarbatorilor de Iarna sa ne gasim cu totii "Luminita" care sa ne lumineze, care sa ne arate cat de frumoasa este viata...si care sa fie alaturi de noi.

Sarbatori fericite tuturor!
Edi

clima si climatul....

Vremea de afara mi-a reoferit inspiratia de a mai posta ceva pe blog. As vrea astazi sa va impartasesc cateva lucruri despre clima si climat.
Sa o luam cu inceputul. Clima reprezinta totalitatea fenomenelor meteorologice (vant, precipitatii, temperatura) care caracterizeaza starea medie multianuala a unui loc. E drept ca in ultimul timp, mai exact in ultimii ani, clima, la fel ca oamenii, a luat-o un pic razna. Zonele in care se stia ca temperatura este ridicata in cea mai mare parte a anului au inceput sa devina mai racoroase si invers. La noi de exemplu au ramas doar denumirile de vara, toamna, iarna, primavara, pentru ca vedem cu totii ca nu mai este asa. Iarna nu ne mai ofera jocul fulgilor de nea, primavara ba apare, ba dispare (vegetatia este cea mai afectata), adica acum da soarele si zici ca se incalzeste, totul infloreste si in doua zile e stratul de zapada de cateva degete bune, daca nu cumva mai mare. Sau temperatura scade brusc sub O grade. Vara, vedem cu totii cum este. Saptamana trecuta, mai exact joi si vineri temperaturile au depasit cu mult 30 de grade, iar sambata seara, abia daca indicau 10 grade. O trecere prea rapida, care ne afecteaza si pe noi oamenii. Acum realizez ca asa au aparut si persoanele, hai sa le zicem, indecise (asta ca sa fiu un gentleman). Aceste persoane nu ar dauna sanatatii celor din jur daca ar fi cazuri izolate. Problema apare atunci cand sunt mai multe intr-un singur loc. Ele influenteaza climatul.
Climatul  in sens figurat reprezinta mediul, anturajul, ambianta in care iti desfasori o activitate, chiar si cea mai grea activitate, si anume statul (nu Statul Roman).  Climatul poate fi de mai multe feluri: "ecuatorial", "subecuatorial", "tropical umed" si "tropical uscat". Climatul "ecuatorial"(cald tot timpul) este cel mai rar intalnit, mai ales in Romania, de aceea nu o sa spun mai multe dintr-un singur motiv: nu l-am intalnit niciodata. Climatul "subecuatorial" (2 anotimpuri, unul secetos, vara si unul ploios, iarna)...slava Domnului, il intalnim mai mereu. Probabil ca din cauza trecerilor bruste de la temperaturi mari la temperaturi scazute avem acest climat in mediul nostru. "Climatul" acesta il reprezinta persoanele care acum sunt amabile, dragute, simpatice, glumete etc si in secunda imediat urmatoare devin irascibile, nervoase, posesive etc. Din pacate sunt cam multi in aceasta categorie si pe deasupra mai sunt completati si de cei din climatul "tropical umed"(unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale si furtuni napraznice) care tuna si fulgera. Sunt mai multe tipologii de persoane in aceasta categorie. Cei care deviaza, dar in liniste si cei care deviaza, dar se dau si in spectacol (sa auda lumea ce „cocos” sunt eu).Cei din ultima categorie, adica climatul "tropical uscat" (caldura foarte mare a distrus forma de vegetatie, dand nastere la deserturi intinse) sunt cei mai periculosi. Acestia pana nu termina tot nu se lasa. In aceasta categorie as incadra sistemul politic actual. Dar nu vreau sa ma enervez din aceasta cauza, asa ca voi trece peste.
Asadar, la noi trebuie sa fii extrem de puternic si cu nervi de otel pentru a rezista in climatul romanesc. Si ca sa inchei "apoteotic", va reamintesc ce a zis un „mare om”: daca nu suntem puternici, riscam sa fim "ejaculati". =))

 Toate cele bune,
Edi