In sfarsit mai scriu si eu pe blog ceva. In sfarsit am si eu timp liber...mi-era dor de asta. Am scapat cu bine dupa saptamanile de mentorat. M-am descurcat bine, parerea mea si a unora, am progresat foarte mult...am eliminat "mingea de fotbal" din comportamentul de in fata salii, am invatat sa elimin si ramasita de emotii care ma incercau inainte sustinerii unui curs. Intr-un cuvant...progres. Trecand peste aceasta scurta poveste cu ce am patit eu in ultima vreme...vreau sa vorbesc astazi despre limbaj.
Am constat ca este extrem de important sa comunicam. Acum depinde cum anume comunicam...si din teorie reiese ca sunt mai multe tipuri de limbaj: verbal, nonverbal si paraverbal.
Despre limbajul verbal stie toata lumea...este cel mai des intalnit, asa ca nu o sa spun mai multe. Ce m-a fascinat cel mai mult si mi-a starnit interesul a fost limbaj nonverbal. In scurtul timp cat am stat la Bucuresti si am participat la cursurile de formare, am fost uimit de Nicu(trainerul nostru) de usurinta cu care stapanea sala fara cu foarte putine vorbe si multe gesturi. Cand am discutat despre limbajul nonverbal mi se parea o banalitate. Oricine poate sa "vorbeasca" prin gesturi, imi spuneam in mintea mea. Ei bine, cand am tinut prima sesiune am observat ca nu mai este asa simplu. Gesturile mele erau haotice, astfel ca nimeni nu intelegea nimic, emotiile isi spuneau cuvantul...a iesit un talmes balmes. Dupa ce am venit acasa si am inceput sa tin cursurile, am inceput sa imi gestionez gesturile. Sa le tin in frau si sa le eliberez atunci cand este nevoie. La inceput a fost greu, aveam impresia ca sunt penibil. Insa cu fiecare sesiune pe care am tinut-o am invatat sa ma "eliberez". Asa am ajuns in ultima saptamana de curs, mai exact la ultimele sesiuni sa transform gesturile in ceva firesc. Zambetul nu mai era fortat, eu ma simteam degajat. Abia acum am inteles cat de important este acest tip de limbaj. De multe ori, un singur gest tine locul a mii de cuvinte.
Limbajul paraverbal e foarte simpatic, de diverse culori (cum spunea Alina :D). Si acest tip de limbaj este important. Poti fi foarte usor etichetat. Am patit-o in prima saptamana. A fost un moment cand toti cursantii erau fascinati de skype, sa vorbeasca intre ei, sa se sune, sa-si faca poze etc, iar eu eram in criza de timp. Si ce m-am gandit eu ca sa le distrag atentia, ar fi bine sa ridic vocea. Impactul nu a fost cel dorit, chiar mi-a fost sugerat la sfarsitul saptamanii sa nu mai fiu asa autoritar. Si m-am tot gandit, am cerut sfaturi despre cum ar trebui sa procedez cand vreau sa atrag atentia cuiva. Bineinteles ca am gasit alte metode, gen tacere, retragere intr-un colt (pana la urma se gaseste cineva sa realizeze ca trainerul nu mai este in peisaj, ei se simt vinovati, rusinati si imediat se face liniste, iar toti ochii sunt atintiti asupra ta) sau pentru inviorare sa aplauzi, sa spui o gluma cu o voce nici prea inceata (ca nu te aude nimeni), dar nici prea ridicata (ca iar zice lumea ca esti autoritar). Tonalitatea trebuie sa fie potrivita, gestul sa fie bine ales si comportamentul sa fie cat mai prietenos.
Am invatat multe in aceste saptamani, m-am schimbat mult in aceste luni (din martie pana acum)...si ce mi se pare cel mai important e ca, atitudinea pe care e bine sa o ai la cursuri e indicat sa o ai si in viata de zi cu zi, pentru ca in felul acesta o poti transforma in firesc si pe asta se pune cel mai mult accent in zilele noastre, sa fii cat mai natural, sa nu fi artificial, prefacut, pentru ca imediat esti "mirosit".
Pana data viitoare eu va doresc numai bine,
Edi
Am constat ca este extrem de important sa comunicam. Acum depinde cum anume comunicam...si din teorie reiese ca sunt mai multe tipuri de limbaj: verbal, nonverbal si paraverbal.
Despre limbajul verbal stie toata lumea...este cel mai des intalnit, asa ca nu o sa spun mai multe. Ce m-a fascinat cel mai mult si mi-a starnit interesul a fost limbaj nonverbal. In scurtul timp cat am stat la Bucuresti si am participat la cursurile de formare, am fost uimit de Nicu(trainerul nostru) de usurinta cu care stapanea sala fara cu foarte putine vorbe si multe gesturi. Cand am discutat despre limbajul nonverbal mi se parea o banalitate. Oricine poate sa "vorbeasca" prin gesturi, imi spuneam in mintea mea. Ei bine, cand am tinut prima sesiune am observat ca nu mai este asa simplu. Gesturile mele erau haotice, astfel ca nimeni nu intelegea nimic, emotiile isi spuneau cuvantul...a iesit un talmes balmes. Dupa ce am venit acasa si am inceput sa tin cursurile, am inceput sa imi gestionez gesturile. Sa le tin in frau si sa le eliberez atunci cand este nevoie. La inceput a fost greu, aveam impresia ca sunt penibil. Insa cu fiecare sesiune pe care am tinut-o am invatat sa ma "eliberez". Asa am ajuns in ultima saptamana de curs, mai exact la ultimele sesiuni sa transform gesturile in ceva firesc. Zambetul nu mai era fortat, eu ma simteam degajat. Abia acum am inteles cat de important este acest tip de limbaj. De multe ori, un singur gest tine locul a mii de cuvinte.
Limbajul paraverbal e foarte simpatic, de diverse culori (cum spunea Alina :D). Si acest tip de limbaj este important. Poti fi foarte usor etichetat. Am patit-o in prima saptamana. A fost un moment cand toti cursantii erau fascinati de skype, sa vorbeasca intre ei, sa se sune, sa-si faca poze etc, iar eu eram in criza de timp. Si ce m-am gandit eu ca sa le distrag atentia, ar fi bine sa ridic vocea. Impactul nu a fost cel dorit, chiar mi-a fost sugerat la sfarsitul saptamanii sa nu mai fiu asa autoritar. Si m-am tot gandit, am cerut sfaturi despre cum ar trebui sa procedez cand vreau sa atrag atentia cuiva. Bineinteles ca am gasit alte metode, gen tacere, retragere intr-un colt (pana la urma se gaseste cineva sa realizeze ca trainerul nu mai este in peisaj, ei se simt vinovati, rusinati si imediat se face liniste, iar toti ochii sunt atintiti asupra ta) sau pentru inviorare sa aplauzi, sa spui o gluma cu o voce nici prea inceata (ca nu te aude nimeni), dar nici prea ridicata (ca iar zice lumea ca esti autoritar). Tonalitatea trebuie sa fie potrivita, gestul sa fie bine ales si comportamentul sa fie cat mai prietenos.
Am invatat multe in aceste saptamani, m-am schimbat mult in aceste luni (din martie pana acum)...si ce mi se pare cel mai important e ca, atitudinea pe care e bine sa o ai la cursuri e indicat sa o ai si in viata de zi cu zi, pentru ca in felul acesta o poti transforma in firesc si pe asta se pune cel mai mult accent in zilele noastre, sa fii cat mai natural, sa nu fi artificial, prefacut, pentru ca imediat esti "mirosit".
Pana data viitoare eu va doresc numai bine,
Edi

mai am si eu doua idei (sclipitoare)... poi zici asa helloooo, aici sunt, am ceva de adaugat sau cel mai bine, le taaaai netu`. sa vezi cum te cauta toti si pe sub birouri! zi faina sa ai!
RăspundețiȘtergere