Cine nu a avut vreodata emotii?! Avem emotii cand suntem ascultati la scoala, avem emotii cand sustinem un examen, mai avem emotii cand avem o intalnire, cand trebuie sa vorbim in fata unor oameni....pot spune ca analizand mai in detaliu, avem emotii zilnic. Am fost invatati sa suprimam emotiile si unii ar spune ca asa e indicat. Am citit de curand un articol in care o d-na psiholog, pe numele ei Patricia Cihodaru spunea ca este foarte daunator sa reprimam emotiile, deoarece acestea sunt cel mai important ghid al nostru in viata. Ideea mi s-a parut geniala si am inceput sa caut mai multe informatii legate de emotie si ce tehnici sunt pentru gestionarea acestora.
Am gasit o sumedenie de explicatii, pareri si tehnici de stapanire a acestei reactii, pentru ca in definitiv, asta este o reactie mentala, constienta care influenteaza comportamentul si produce schimbari fiziologice. Modul in care simtim noi emotiile este strict personal. Unii avem un nod in gat, altii transpiram, altii au fluturasi in stomac. La partea cu fluturasii, mi-a placut la nebunie ideea lui Bogdan Grigore, trainer IREX, actor, fotograf, etc (om priceput la toate), care spunea intr-o conferinta legata de acest subiect, ca si-a educat fluturasii din stomac sa zboare in stoluri si intr-o anumita directie.
Problema legata de acest subiect, care m-a framantat cam 2 nopti si 2 zile(nu-mi plac manelele) a fost sursa emotiilor, de unde anume apar, ce le determina pe ele sa apara in viata noastra, in momentele noastre importante. Am aflat ca vinovatul principal al emotiilor este nimeni altul decat gandul. Gandul, bata-l vina, apare asa din neant in mintea noastra si ne pune obstacole in fata, obstacole care ne fac sa uitam scopul pentru care ne aflam in aceea situatie. Pentru ca orice facem, trebuie sa aibe un scop, cum ne spunea noua Nicu (stiu unii despre ce vorbesc).
Dupa ce am aflat sursa emotiei, mai ramanea sa cercetez si cum anume depasim aceste emotii.... si a tot cautat, si am cautat si surprinzator, am aflat...este o chestie la care nici in 10000 de ani nu m-as fi gandit. Pentru a trece de obstacolele puse de gand, trebuie sa fim ATENTI. Asadar, atentia este cea mai buna metoda de a ne gestiona emotiile. Am gasit si niste exercitii pentru asta, dar nu cred ca are rost sa vi le mai scriu aici ca ar insemna sa scriu o noapte intreaga la postul acesta.
Dintre toate emotiile, cea mai frumoasa (cum zicea Alina, totul este frumos, maimutele sunt frumoase, umerasele sunt frumoase, etc) mi se pare cea cu fluturasii. In mod normal aceasta emotie apare cand cunosti o persoana de sex opus si, mi se pare cea mai tulburatoare si cea mai pura emotie, cred ca este la fel de pura ca un trandafir (rosu daca se poate, chiar daca albul semnifica puritatea). Chiar mi s-a intamplat de curand (dupa mii de ani:D) sa simt cum imi alearga creaturile acelea prin stomac in momentul in care am cunoscut o fata. O fata draguta, desteapta (din cate am bagat eu de seama si din cate mi-au povestit unii si altii). Aceasta fata, pe langa faptul ca mi-a provocat emotii, m-a si ajutat (sper sa se repete aceste emotii provocate de ea). Am reusit sa imi educ si eu ca si Bogdan fluturasii sa zboare, dar nu in stoluri, ci in carduri:D Nu stiu cat de multe ati inteles voi din aceste randuri, dar va pot spune doar atat, daca reusiti sa va controlati respiratia, atunci sigur va veti stapani si emotiile.
Inchei aceasta postare spunandu-va atat: tot ce faceti, faceti-l cu un scop si tot timpul analizati daca are valoare adaugata.
Toate bune,
Edi
Foarte diversi acesti fluturasi...
RăspundețiȘtergeredar cei "din dragoste"(nu emisiunea faimoasa de acum ceva vreme) sunt poate cei la care ne gandim prima data cand auzim expresia. Eu, fire sensibila :))), chiar daca in zori de zi imi vad sufletul reflectat in oglinda, ii simt doar la simpla rostire a numelui persoanei dragi....
Dar si ei si cei provocati de alte surse emotionale trebuie tinuti in frau si controlati. aici ai mare dreptate, Edi