Astazi o sa vorbesc un pic despre un aspect mai putin placut din viata...dezamagirile. Voi incepe in forta si voi spune ca nu mai suport societatea asta plina de carii si microbi care ne eclipseaza pe noi, cei care dorim sa facem ceva.
Paradoxul este urmatorul. Daca nu faci nimic, toata lumea se uita la tine ca la felul 14 (fel care contine pilaf de orez nefiert si tiramisu, asta pentru cei care stiu despre ce este vorba), cand vrei sa faci ceva, iar nu e bine si incep sa-ti puna bete in roata. Este destul de greu pentru cei tineri care abia incep sa prinda un mic elan si li se taie, de la radacina chiar, aripile.
Sunt marcat de ce a patit o prietena in ultimele zile din cauza sistemului acesta infect. Dupa ani intregi in care a fost devotata serviciului si s-a implicat in activitatile sale de drept, si nu numai, dupa ce in urma unui interviu, din 7 sau 8 persoane a fost singura selectata, dupa ce si-a julit coatele pe mesele de curs...acum cu o nesimtire si o nonsalanta inimaginabila este data deoparte. Ca de obicei sunt pastrate non-valorile si cei pe care-i doare-n bascheti de tot. Si acesta nu este singurul caz pe care-l cunosc, sunt o groaza...dar degeaba...nimeni nu face nimic, nimeni nu ia nicio masura.
Pacat,mare pacat, pentru ca incet, incet Romania va fi o tara plina de nulitati de oameni. Ne mai miram de ce toata lumea vrea sa plece in afara, chiar daca nu sunt cainii cu covrigi in coada, dar e mai bine acolo. Sunt cu cel putin 100 de ani in urma Occidentului.
Unde este oare unitatea aceea din 1989? Cat mai avem de gand sa mai fim calcati in picioare? Nu stiu...ceea ce stiu e atat:
Frumoasa tara, pacat ca e locuit!
Toate cele bune,
Edi
Paradoxul este urmatorul. Daca nu faci nimic, toata lumea se uita la tine ca la felul 14 (fel care contine pilaf de orez nefiert si tiramisu, asta pentru cei care stiu despre ce este vorba), cand vrei sa faci ceva, iar nu e bine si incep sa-ti puna bete in roata. Este destul de greu pentru cei tineri care abia incep sa prinda un mic elan si li se taie, de la radacina chiar, aripile.
Sunt marcat de ce a patit o prietena in ultimele zile din cauza sistemului acesta infect. Dupa ani intregi in care a fost devotata serviciului si s-a implicat in activitatile sale de drept, si nu numai, dupa ce in urma unui interviu, din 7 sau 8 persoane a fost singura selectata, dupa ce si-a julit coatele pe mesele de curs...acum cu o nesimtire si o nonsalanta inimaginabila este data deoparte. Ca de obicei sunt pastrate non-valorile si cei pe care-i doare-n bascheti de tot. Si acesta nu este singurul caz pe care-l cunosc, sunt o groaza...dar degeaba...nimeni nu face nimic, nimeni nu ia nicio masura.
Pacat,mare pacat, pentru ca incet, incet Romania va fi o tara plina de nulitati de oameni. Ne mai miram de ce toata lumea vrea sa plece in afara, chiar daca nu sunt cainii cu covrigi in coada, dar e mai bine acolo. Sunt cu cel putin 100 de ani in urma Occidentului.
Unde este oare unitatea aceea din 1989? Cat mai avem de gand sa mai fim calcati in picioare? Nu stiu...ceea ce stiu e atat:
Frumoasa tara, pacat ca e locuit!
Toate cele bune,
Edi
Subscriu. Era un cantec, nu mai stiu cum ii zice, din Cenaclul Flacara, zicea cam asa "Pe pamant idiotii au arme, si cu ele pot face orice..."
RăspundețiȘtergereDa Ralu, arma idiotului este prostia...si e foarte periculoasa...de aceea pot face orice
RăspundețiȘtergereSi eu subscriu. Nu mai exista cei 7 ani de acasa, nu mai exista valoare, nu mai exista incurajare. Puterea de munca si dorintele ne sunt spulberate de nulitatile ce au armele. Oare cum au ajuns asa sus? Alte nulitati le-au dat-o pe criterii evident nule. O tara in cadere libera ce-si alunga valorile...
RăspundețiȘtergereLoredana
esti un prieten adevarat, multumesc
RăspundețiȘtergere